ce vrei sa te faci cand o sa fii mare?
“The illiterate of the 21st century will not be those who cannot read and write, but those who cannot learn, unlearn, and relearn.” Alvin Toffler
…sunt convins ca fiecare dintre noi in copilarie a raspuns la intrebare de un numar de ori imposibil de tinut minte, la fel de putin probabil fiind si numarul raspunsurilor diferite, scalabile in timp pe masura ce optiunile se reasezau pe considerente obiective [“We’re too young to realize certain things are impossible. So we’ll do them anyway.” Amazing Grace, The Movie 2006] in locul celor subiective din pacate (castiguri/pozitie sociala in detrimentul pasiunii)… sunt tot atat de convins ca la randul nostru am pus/vom pune intrebarea copiiilor nostrii/ai altora, inept si total gratuit, in incercarea de a controla un eventual ‘career path’, incercand sa inducem subliminal notiuni de bun/nu bun relativ la alternativele profesionale furnizate de acestia… what a mess (mental mess)!…
sincer, cred ca intrebarea nu isi are rostul, mai ales acum cand discutam despre o societate caracterizata din ce in ce mai mult si mai des de Volatilitate, Incertitudine, Complexitate si Ambiguitate (VUCA in original)…
Volatilitate- natura si dinamica schimbarilor;
Incertitudine- lipsa predictibilitatii;
Complexitate- multitudinea fortelor decizionale;
Ambiguitate- confuziile cauza-efect;
…am un sentiment de alienare si de revolta precum personajele lui Salinger ce ‘prind viata’ din nou dupa 50 ani, nu pentru situatia in sine, ci visavis de incapacitatea indivizilor de a reactiona in sensul corect fata de schimbare… [It's funny. All you have to do is say something nobody understands and they'll do practically anything you want them to. ~J.D. Salinger, The Catcher in the Rye]
NR: …apropos de optiuni, de ambiguitate si complexitate, de schimbare… un studiu in US admite ca 70% dintre recrutatori au rejectat aplicanti datorita comportamentului ’social web’… in acelasi timp, 60% dintre aplicanti sunt constienti ca ’social web’ poate influenta atat viata personala cat si pe cea profesionala… totusi, doar 15% iau in considerare acest lucru atunci cand posteaza contiunut pe net…
intr-o lume ‘normala’, personalul ar fi inevitabil separat de profesional; in contextul VUCA acest lucru nu este posibil…in atare conditii, cred ca cel mai corect ar fi sa punem intrebarea din titlu si celor peste 30 ani, cu amendamentul ca indiferent de raspuns se aplica regula lui H.Ford: daca crezi ca poti sau nu, probabil ca ai dreptate…
Update 1.02.2010: …am uitat raspunsurile care iau in considerare existenta unui ‘role model’: “vreau sa fiu ca…”; imaginea arhetipala , traditie de familie sau nu, poate decide in anumite cazuri o cariera in detrimentul propriilor convingeri; in ce mod un context social poate crea ‘false’ arhetipuri doar prin prisma succesului aparent? vezi si articolul de aici…
DECI?
